Concediu la turci part. 2
Lunea dimineata, pe la ora 10, a fost intalnire cu reprezentantul agentiei, asa numita “Intalnire de orientare”. A venit un turc, care ne-a inmanat o harta a Side si o lista cu preturile la excursiile optionale. Apoi ne-a intrebat daca avem ceva probleme. Unul singur s-a inscris la cuvant:
“Ieri seara, mi-am uitat doua cartuse de tigari in microbuzul cu care am venit”
Nevasta-sa s-a inrosit si l-a calcat discret pe picior, da nu atat de discret incat restul sa nu vada. Ghidul a inceput sa rada si l-a intrebat:
“Ce tigari erau?”
“Marlboro”
“Multi turci fumeaza cu placere Marlboro. Ceea ce pot face e sa il sun pe sofer si sa-l intreb daca a gasit tigarile. Daca zice ca nu, inseamna ca nu au existat niciodata”
A dat un telefon dupa care l-a informat pe respectivul, ca sunat la firma care a trimis microbuzul, urmand ca ei sa vorbeasca cu soferul si sa ii dea un raspuns.
Apoi a spus cateva cuvinte despre zona:
“Nu beti apa de la robinet! Desi lacul de acumulare e doar la aproximativ 50 de kilometri departare, la Manavgat, conductele se fura intr-una si nu e sigur ca apa ce ajunge in camerele dumneavoastra e potabila”
A mai adaugat ca 99% din ce se vinde in magazinele din Turcia sunt falsuri, o practica traditionala fiind aceea ca iti prezinta produsul original, dar iti impacheteaza unul fals. Le-a mai spus ca din bazarul saptamanal din Manavgat se pot face cumparaturi ieftine, acolo venind comercianti mai de prin sate. O doamna a intrebat:
“Gasim acolo Adidas, Nike, Puma …?”
“Clar!”. Dupa o mica pauza “da totu’ ii fals”
Ne-a spus ca merita sa vizitam Side, Manavgat, Pamukkale si sa mergem la concertul Fire of Anatolya.
A sunat si telefonul si ce credeti? soferul nu a gasit tigarile in microbuz.
Prima saptamana a fost una de relaxare. Somn, mancat, plaja si iar asa de la capat. Macarea servita foarte gustoasa si variata. Iar intre 10.30 si 16.00 se puteau servi bauturi racoritoare, gustari si fructe la barul de pe plaja. Distanta intre hotel si plaja era de cam 5 minute de mers pe jos, dar din ora in ora circula si un microbuz care te ducea si de aducea de la plaja. Gigi nu l-a folosit niciodata.
Plaja hotelului era impartitat in doua: partea mai indepartata de apa acoperita, celalta nu, iar inspre apa exista si un teren de volei. Sezloangele erau dimineata frumos aranjate sub copertine, dar majoritatea isi taraiau sezloangele in zona cu soare. O mica problema era cam intre 11.30 si 15.30-16.00. Pe la 11.00 incepeau sa apara pe plaja tinerii si cum chiar langa plaja hotelului era cusmelia celor cu banane, salupe, skijeturi, daca erai cu sezlongul la soare, inhalai o buna parte din gazele de esapament. Oricum intre 12.00 si 14.00 se servea masa, iar dupa si-a facut Gigi program de somn.
Dupa trei zile de relaxare nu mai avea Gig stare, trebuia sa faca ceva. La discoteca nu se incumeta sa mearga, poate daca ar fi fost singur. Dar sa ai grija de o reprezentanta a sexului frumos in Turcia, la disco, unde majoritatea sunt sub influenta raki-ului, e o provocare pe care Gigi nu a vrut sa si-o asume. Asa ca a sondat plaja pentru alte oferte de divertisment. S-a decis sa se dea cu parasuta. Urmatorul pas a fost de a gasi un pret acceptabil. L-a sunat pe prietenul A. care a confirmat, ca el si ai lui doi copii, vor parasailing. Deci in total 5 persoane. Asa ca Gigi a mers la cusmelia de pe plaja sa se intereseze de pret.
“Hallo sef!” e intampinat Gigi.
“Buna ziua”
“Sef, avem banana, skijet, parasailing, de toate. Si pentru tine, facem un pret bun”
Urmatoarele doua intrebari le pun mai toti turcii, pentru a sti sa isi faca pretul.
“La ce hotel stai?”
“Conteaza?”
“De unde esti?”
“Romania”
“Da vorbesti germana”
“Tu vorbesti romana?”
“Nu…”
“De aia vorbesc germana, sa ne putem intelege. As vrea sa imi faci o oferta pentru 5 persoane, parasailing. Prima data doi adulti si ulterior un adult cu doi copii de 12 ani.”
“Normal ii 30 de euro de persoana, deci pentru doi adulti ii 40e. Pentru doi copii si un adult facem cu 50e.”
“Pai asta nu ii nici o oferta, asa vand toti. Cat dureaza o excursie de asta? La pretul asta ne tii 20 de minute in aer.”
“Ehh, nu se poate sef. Normal e 7 minute, dar pentru tine facem 12 minute”
Scoate o foaie si scrie ora 15.00 dupa care ii intinde foaia.
“Uite, ti-am facut programare pentru ora 15.00″
“90 de euro ii prea mult”
“Pentru tine sef, lasa ca ne intelegem la ora 15. Da un acont acum de 20 de euro sa stim”
“Eu is la plaja venit, nu am nici un ban la mine. Ma mai gandesc si vin mai tarziu sau maine” si ii intinde Gigi rezervarea.
“Nu sef, la 15, fara acont”
Ajuns la hotel, il suna pe A. si ii spune ce a reusit sa negocieze. Dar A. a negociat si el pentru ora 14.30, cu 70e pentru toti cinci. Asa ca in jurul orei 14.00 au pronit Gigi si Steluta spre hotelul lui A. Ajunsi in dreptul celui cu care a negociat de dimineata, se gandeste ca e normal sa il informeze:
“Hallo sef” s-a putut citi pe fata lui ca s-a simtit ofensat…
“Hallo, la 15 nu acum”
“Defapt deloc, ca am gasit altundeva cu 20e mai ieftin, tot 12 minute”
“Unde?”
“Langa hotelul H.”
“Si de ce te duci acolo?”
“Ca ii mai ieftin. Am vrut doar sa iti zic, sa anulezi rezervarea”
Intre timp un tip mai batran a auzit conversatia si a intervenit peste tanar, tanarul continuand sa vorbeasca in turca; dupa culoarea fetei, gestica si ton, cred ca membrii familiei lu’ Gigi au sughitat din plin.
Batranul: “La noi ii cu 5e mai ieftin”
“Imi pare rau, dar asta trebuia sa o faceti de la inceput. Acum e prea tarziu”
“Aici sa nu mai vii, ca noi nu iti mai facem nici o rezervare. De la noi nu mai poti sa cumperi nimic”
A inceput Gigi sa rada si mers mai departe.
Ajunsi in partea cealalta a statiunii, s-au intalnit cu A. si copiii. Pe Gigi il macina gandul, cum de a reusit A. sa obtina un pret mai mic. Secretul a fost ca A. a negociat in rusa…
La taraba, dupa ce platim, sa ne explice cum vor decurge lucrurile, cel care ne explica, probabil a observat ca Gigi nu prea arata a rus, si l-a intrebat:
“Ruschi bla bla?”
“Hm?”
“Ruschi bla bla?”
“Daca vorbesc rusa?”
“Deci nu vorbesti…”
Cu parasuta a fost superb. “Decolezi” din spatele barcii, ramai vreo cateva zeci de secunde la vreo 2-3 metri inaltime, dupa care incepi sa urci, si urci, si urci… Cat se indeparteaza de locul de pornire, esti mereu deasupra apei; apoi face o curba iar la intoarcere esti aproape deasupra plajei. La coborare ai senzatia ca mai mai cazi peste turistii care se scalda. Inainte de “aterizare” fac ei ceva manevre sa intri cu picioarele prin apa.
Pentru a vedea daca intr-adevar se tin de cuvant, Gigi a cronometrat toata actiunea: 20 de minute. O experienta care merita.
Apoi a fost randul lui A. si al copiilor. Gigi si Steluta au stat in barca. Gigi a trebuit sa recunoasca, ca in barca a avut mai multe emotii decat cu parasuta. Viteza mare, sari peste valuri, se balanseaza din stanga in dreapta… a fost foarte incordat. In schimb au avut noroc, si pana au tras parasuta inapoi in barca, au putu sa observe o broasca testoasa, ce manca ceva alge. Foarte frumos.
Maine Rafting
Tags: concediu, parasailing, side, turcia